Gand...


luni, 23 august 2010

Iubim ceea ce iubim sau inainte de a-l vedea, l-am iubit deja?

Iubim ceea ce iubim deoarece l-am vazut inainte

sau

vedem ceea ce vedem pentru ca inainte de a-l vedea, l-am iubit deja?

se intreaba filosoful Jose Ortega Y. Gasset



Si daca tot am citit ieri si azi cate ceva din opera lui, m-am ales in final si cu cateva fascinante invataturi:

1. Nu putem vedea un lucru daca nu le lasam deoparte pe celelalte. Sa orbim o vreme pentru ele. Faptul de a vedea implica faptul de a nu-l vedea pe celalalt lucru. In mod paradoxal, la vedere contr...ibuie intr-un mod absolut normal si o anumita doza de orbire. Pentru a vedea cu adevarat ceva nu este suficient sa ai ochiul ci sa-ti fixezi obiectul vizat retragandu-ti privirea de la celelalte din jur.E nevoie de ATENTIE!

2. Auzim ceea ce este nou. Pentru ca avem dinainte in noi atentia in alerta pentru noutate.

3. Bunatatea, rautatea, frumusetea, uratenia, dreptatea, justitia, injustitia, eleganta etc. sunt entitati nevazute si neauzite care sunt sau nu apreciate. Deseori oamenii, in loc sa compare pozitivul frumusete cu negativul uratenie, compara frumusetea cu bunatatea si astfel rezulta din ecuatie ca bunatatea are valoare mai mare decat frumusetea, pana cand in caz de conflict, i-o antepunem pe aceasta, observand ca nu ne-am adaptat adevarului!!!

4. Explicatia fenomenului "coup de foudre" - se intampla oricarei persoane in care preexista un entuziasm abstract pentru anumite calitati ale jumatatii sale ideale, calitati pe care le personifica ostentativ.

‎5. Fiecare trebuie sa traiasca o viata anume. Da, o viata strict determinata. Viata este constitutiv o drama deoarece fiecare lupta frenetic sa ajunga ceea ce este el in proiect si nu in realitate.


13 comentarii:

  1. Cred că iubim inainte de a-l fi văzut..sau când îl intâlnim, îl iubeam deja!

    Da, o viață anume, altfel, la ce bun?

    RăspundețiȘtergere
  2. @ Gina

    si eu cred asta. de aceea ma intorc la o vorba care-mi place: "Prietenul e nascut, nu facut". si daca prietenii exista deja, inseamna ca si iubirile sunt deja nascute, adica ele fiinteaza inainte de a le intalni. poate de aceea cand intalnim o persoana speciala simtim subit ca o cunoastem de-o viata. aceia sunt prietenii sau iubitii nascuti inaintea intalnirii noastre. e tare frumos, nu?

    uite ca ipoteza asta de la pozitia 5. ma intristeaza. asta inseamna ca excludem marele liber arbitru care, zice-se, ar apartine omului. daca insa viata fiecaruia este strict determinata, atunci este clar ca nu putem schimba nimic in/din ea daca nu ne este dat sa fie traita altfel, optional. pe de alta parte, asa imi explic de ce lupt atat de frenetic pentru a-mi indeplini un proiect care nu se mai realizeaza. nu mi-o fi dat sa fac asta. si e trist. pt ca eu, cu siguranta, imi doresc sa traiesc altceva decat sunt acum. deci... inot intr-o drama.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu este suficient să-ți spun că nu ești singura căreia i se întâmplă asta..
    Zile frumoase, Shanti, îți doresc!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Shanti,
    Am trecut să-ți recitesc gândurile.Sunt atât de frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  5. Shanti,
    Nu prea găsesc vorbe. Aș vrea să scriu frumos, blând și cuminte. Așa cum picură muzica asta.În bulgărași de armonii.
    Îți trimit gândurile mele cele mai sincere și toată puterea de a crede țin bine.
    Să fii sănătoasă, draga mea prietenă!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. ca intentie,viata pe pamant nu se vru asta...dar,de-a lungul timpului au aparut diferite alte intentii...asa ca,acum venim pe pamant intai pentru ,,a repara'',apoi sa traim adevarata viata...aceea de a manifesta esenta divina din noi,aceea de a deveni o expresie a esentei...liberul arbitru e posibil doar la fiintele libere...

    RăspundețiȘtergere
  7. @ nicu

    ceea ce spui tu este o ipoteza, nu o certitudine. eu nu cred in ea.

    liberul arbitru NU exista. totul este bine stabilit dinainte. de aceea omul, orice ar face, oricat s-ar stradui sa schimbe ceva in viata lui, daca nu e dat sa se schimbe, va ramane intr-o continua zbatere si nemultumit de propriul destin.

    RăspundețiȘtergere
  8. iti respect credinta...si neputinta in fata unui destin implacabil...

    RăspundețiȘtergere
  9. @ nicu

    nu e o credinta, e ceea ce este. n-are nici o treaba religia in povestea asta. in plus, sunt atee. sper ca esti la fel de tolerant si cu acest aspect.

    neputinta mea? :)) oare nu scrijelesti niste cuvinte mai inainte de a ma cunoaste? :)) daca tot te-ai plimbat pe aici, probabil n-a fost dificil sa observi ca nu-mi fac publica viata. scriu despre chestiuni generale care ma pasioneaza oarecum. suplimentar, putina poezie. ca asta e un hobby mai vechi. deci... de unde ai concluzionat tu ca m-as afla intr-o neputinta sau ca am un destin implacabil, neiertator? aaa, da, ca as schimba doar ceva in el da, dar procentul nu e in nici un caz mai mare de 20%! sic! :))

    RăspundețiȘtergere
  10. este o credinta...nu ai nivelul de constiinta sa ,,vezi'' ceea ce este...ateu este un concept,fiecare om are propria religie...pana ajunge sa traiasca in spirit...credintele ne structureaza sistemul de gandire,care ne da perceptiile...
    pai,concluzia a tras-o din cuvintele tale,din gandurile tale...fiecare cum alege...limitele sunt acolo unde le punem...tu ai limita la 20%...asta iti da si un oarecare cofort,poate chiar o scuza...,,atata pot''...nu cumva sa incerci mai mult,ca se da pamantul peste cap...

    RăspundețiȘtergere
  11. @ nicu

    de unde stii tu ca eu nu am ajuns la nivelul de a vedea ceea ce este? :)) omule, de ce esti atat de vulcanic si atat de cinic? de ce te arunci in ipoteze prezumtive fara a avea nici o dovada concreta a ceea ce sunt EU?

    de ce-mi impui propriile tale idei despre viata, constiinta, liberul arbitru, religie, gandire, iubire? consideri ca ceea ce stii este adevarul absolut? imi pare f.rau sa te anunt ca nu ma intereseaza viziunea ta despre ceea ce este din punctul tau de vedere atata vreme cat ceea CE ESTE pentru MINE este complet diferit! Nu caut guru si nici calea. Eu sunt CALEA.

    Vad ca mi-ai gasit si limita - la 20% :)) 20% din ce? la ce? neidentificabil? :)) oare ce frustrari ai si cine esti cu adevarat?

    din punctul meu de vedere - obiectiv - schimbul de cuvinte dintre noi nu poarta haina dialogului! tu incerci sa ma domini si te irita neatingerea scopului. pentru stiinta ta, te anunt ca am depasit de mult faza pe care o testezi cu mine. nici manipularea nu ma mai prinde.

    pe viitor voi bloca comentariile tale deoarece esti incapabil sa discuti politicos cu un strain! suplimentar, am constatat azi ca ai si blogul restrictionat, ceea ce spune totul despre "omul" (cu o mic) din spatele cuvintelor. :)) interesant mod de a aplica propriile tale teorii :))

    RăspundețiȘtergere