Societatea arata astfel:

1. Cel sarac muncește
2. Cel bogat il exploatează
3. Militarul ii apara pe amândoi
4. Contribuabilul plateste pentru toti trei
5. Vagabondul se odihneste pentru toti patru
6. Bețivul bea pentru toti cinci
7. Bancherul ii excrocheaza pe toti sase
8. Avocatul ii insala pe toti șapte
9. Doctorul ii omoara pe toti opt
10. Cioclul ii ingroapa pe toti noua
11. Politicianul traieste de pe urma tuturor celor zece...

Promisiuni

Promite-mi că vei fi
Atât de puternic
Încât nimic n-ar putea
Să-ţi tulbure pacea minţii.
Promite-mi că vei privi întotdeauna
Partea plină a paharului.
Numai aşa optimismul
Va naşte vise
Înfipte adânc în realitate.
Promite-mi că vei gândi pozitiv
Şi vei munci
Numai pentru cei
Care-ţi seamănă.
Promite-mi că te vei bucura
De succesul altora
Asemeni propriului succes.
Promite-mi că vei uita neimplinirile
Şi vei păstra marile realizări.
Acestea merită să-ţi rămână amintire.
Nu uita să zâmbeşti zilnic.
Nu ştii niciodată
Cine se poate îndrăgosti
De zâmbetul tău.
Promite-mi că nu-ţi vei pierde timpul
Criticând pe alţii.
Nu merită.
Habar n-ai ce cale
Îi este dată fiecăruia.
Promite-mi că vei aduce lumină
Şi bunătate în lume.
Nu prin vorbe fals poleite
Ci prin fapte măreţe.
Forţa şi adevărul sălaşluiesc în tine.
Nu trebuie decât
Să le asculţi şoaptele
Şi să le urmezi drumul.

@ Shanti, 27 octombrie 2010

Prietenului meu

Chiar dacă n-ai arătat-o întotdeauna
Am ştiut mereu că-ţi pasă de mine.
Chiar dacă nu mi-ai vorbit zilnic
Am simţit că eşti lângă mine.

Prietene drag,
Mă bucur că ne-am întâlnit
Pe calea întortocheată a vieţii
Şi,
In starea asta euforică
Aş vrea să-ţi spun un mic secret
Despre NOI:
Zâmbetul tău
De multe ori
M-a ridicat din abisuri.
Durerea ta
Întrecea suferinţa mea.
Am râs şi am plâns împreună
Ca doi copii nebuni…
Habar n-ai
Cât ador conversaţiile noastre banale
Despre ce-ai mai făcut tu?
Despre ce-am mai făcut eu?
Oare cât de des ne-am întrebat
“Îţi mai aduci aminte de momentul în care…?”

Habar n-ai cât de mult îmi place
Să râd cu tine,
Să te enervez,
Să te cert
Aşa cum nu îndrăznesc să cert pe nimeni.

Oare nu astfel
Se defineşte prietenia adevărată?

Prietene drag,
Fii veşnic fericit
Pentru că eşti
O persoană minunată
Şi nu uita
Că ori decâte ori
Vei avea nevoie
Sunt aici pentru tine.

Atât am vrut să-ţi spun,
Prietene,
Că-mi pasă.

@ Shanti, 27 octombrie 2010

Lecţii pentru fiul meu

Fiul meu,
Aminteşte-ţi că
Viaţa e un miracol
Ce nu trebuie să-ţi picure
Printre degete.

Viaţa e un lung şir de experienţe;
Un amalgam fascinant de culori:
Drame,
Bucurii,
Imagini,
Nefericiri,
Trăiri,
Lecţii,
Corigenţe,
Succese.

Cu toate acestea,
Merita trăită la maxim
Fiecare secundă.

Observă frumuseţea ascunsă în omul de lângă tine,
Ascultă cu inima.
Materializează-ţi visele
Începând de azi.

Cumpără o floare,
Dăruieşte-o cuiva drag,
Iartă-l pe cel care te-a rănit din ignoranţă
Şi aminteşte-ţi că deseori
Viaţa ne joacă feste.

Păstrează-ţi curajul.
Vei avea nevoie
Pe calea destinului tău.
Nu uita că sarcinile vieţii
Sunt dificile
Şi aparent,
Imposibil de rezolvat.

Dar…
Dacă vei inţelege lecţia aceasta
Şi vei pătrunde în tainele cuvintelor,
Fiul meu, să stii
Că nu mai contează unde te afli,
Cum te numeşti
Ce vârstă ai.
Cu siguranţă însă
De acum încolo
Nu vei mai fi niciodată singur
Pe timp de ploaie
Iar soarele va zâmbi întotdeauna
La DOI.

@ Shanti 27 octombrie 2010

Libertatea mintii...

Mai înaltă ca ploaia...

Astăzi sunt mai înaltă ca ploaia,
Mai fluidă ca apa,
Mai nevăzută ca vântul...

Tac.
M-am ascuns într-un curcubeu
Aşteptând înrourată
Venirea următorului carnaval.

@Shanti, 19 octombrie 2010

Metamorfoza by Shanti

Timpul si jocul
M-au transformat zilnic
In OMUL care trebuie sa fiu
AZI.

Initial,
Am abandonat
Scoica perlata
In care-mi aratam chipul
Celorlalti.

Apoi…
Am renuntat si la jocul in intuneric
Cu perdelele trase,
Neexpusa luminii
Si lumii.

Ma retrasesem in joc o vreme.
Sa ma descopar
Exact asa cum sunt.
Fara machiaje artificiale
Si fara masti.

Cine-ar fi inteles oare,
Jocul acela aparent stupid
Care-si pierduse pana si samanta ludicului
In linistea noptii ?
Intrebata de-as fi fost
Cum puteam explica taina metamorfozei mele
In cuvinte ieftine, pline de nonsens ?

Jocul meu era unul plin de mister:
Cel al autocunoasterii de sine.
Daca n-as fi facut-o in tacere
Poate ca astazi mi-ar fi fost frica
Sa ma descopar
Transformata integral
Asa… brusc
Ca printr-o minune,
In ceea ce sunt.

Oare n-ar fi fost atunci
Prea mult pentru tine
Si prea mult pentru mine ?
Oare nu ne minteam
Amandoi
Ca suntem aceiasi ?

@Shanti, 16 octombrie 2010