Provincialii - By time
In trecerea grabita spre lumea catre veci
fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci !
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzand,
fa-ti timp cu mila blanda sa le alini trecand.
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adanciri in vis,
fa-ti timp pentru cantare cu sufletul deschis.
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti langa izvor,
fa-ti timp sa-auzi ce spune o floare, un cocor.
Fa-ti timp sa astepti din urma cand mergi cu slabanogi,
fa-ti timp pe-un munte, seara, stand singur, sa te rogi.
Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrani,
fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru caini.
Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti, voios,
fa-ti timp sa fii si-al casei, in slujba lui Hristos.
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
fa-ti timp, ca esti de taine si lumi inconjurat.
Fa-ti timp de rugaciune, de post si meditari,
fa-ti timp de cercetarea de frati si de-adunari.
Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic de toate cate-un pic,
fa-ti timp ca viata trece si cand nu faci nimic!
Fa-ti timp langa Cuvantul lui Dumnezeu sa stai,
fa-ti timp, caci toate-acestea au pentru tine-un grai.
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti,
fa-ti timp sa dai si vietii si mortii tale un pret !
Fa-ti timp ACUM ! ca-n urma zadarnic ai sa plangi,
Comoara risipita a vietii n-o mai strangi.
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzand,
fa-ti timp cu mila blanda sa le alini trecand.
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adanciri in vis,
fa-ti timp pentru cantare cu sufletul deschis.
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti langa izvor,
fa-ti timp sa-auzi ce spune o floare, un cocor.
Fa-ti timp sa astepti din urma cand mergi cu slabanogi,
fa-ti timp pe-un munte, seara, stand singur, sa te rogi.
Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrani,
fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru caini.
Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti, voios,
fa-ti timp sa fii si-al casei, in slujba lui Hristos.
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
fa-ti timp, ca esti de taine si lumi inconjurat.
Fa-ti timp de rugaciune, de post si meditari,
fa-ti timp de cercetarea de frati si de-adunari.
Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic de toate cate-un pic,
fa-ti timp ca viata trece si cand nu faci nimic!
Fa-ti timp langa Cuvantul lui Dumnezeu sa stai,
fa-ti timp, caci toate-acestea au pentru tine-un grai.
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti,
fa-ti timp sa dai si vietii si mortii tale un pret !
Fa-ti timp ACUM ! ca-n urma zadarnic ai sa plangi,
Comoara risipita a vietii n-o mai strangi.
Ar fi excelent dac-am avea timp să trăim frumos,dar, din păcate suntem presați de grijile cotidiene, suntem mereu într-o alergare în această cursă a vieții, destul de obositoare, încât nu mai avem timp de nimic.Cel puțin așa simt eu.
RăspundețiȘtergerePaler spune că atunci când avem timp pentru puțină tandrețe,murim.
Regret că timpul a trecut prea repede și că n-am știut să-l valorific așa cum aș fi vrut.
Iți trimit o poezie frumoasă ”Dreptul la timp” de Nichita Stănescu
”Tu ai un fel de paradis al tău
în care nu se spun cuvinte.
Uneori se mișcă dintr-un braț
și câteva frunze îți cad înainte.
Cu ovalul feței se stă înclinat
spre o lumină venind dintr-o parte.
cu mult galben în ea și multă lene,
cu trambuline pentru săritorii în moarte.
tu ai un fel al tău senin
de-a ridica orașele ca norii
și de-a muta secundele mereu
pe marginea de sud a orei
când aerul devine mov și rece
și harta serii fără margini
și-abia mai pot rămâne-n viață,
mai respirând, cu ochii lungi,imagini.”
@ mira
RăspundețiȘtergerepentru tine special, o poezie gasita pe un site:
Iubire interzisa - Iuri
Când te-am iubit era atâta toamnă
Şi păru-ţi mirosea a mere coapte,
Îţi respiram în ziua aceea, doamnă,
Sărutul cald intersectat cu şoapte.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Stele-ţi cădeau în tainice priviri,
Îţi mângâiam în ziua aceea, doamnă,
Cordul trezit de valuri şi simţiri.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Din gări plecau pierdute trenuri,
Plângeau în ziua aceea, doamnă,
Îmbrăţişări ieşite printre sternuri.
Când te-am iubit era atâta toamnă
Şi-n gândul meu deschide-voi o nişă,
Să-nmormântez în ziua asta, doamnă,
Iubirea toamnei noastre... interzisă.
imi place teribil poezia asta, pacat ca nu stiu numele complet al autorului. tu ce zici?