Gand...


joi, 18 iunie 2009

Sing Sing Festival - Papua Noua Guinee



Traditii incredibile, iata, pastrate si astazi! Imi inspira atata putere, forta, bucurie, culoare, ambitie incat nu am rezistat sa nu adun imaginile intr-un montaj la care sa adaug fondul muzical papuas.

Mii de multumiri fotografului Robert Weeks (din a carui colectie m-am servit gratuit :)))si celorlalti pasionati, care, prin munca lor ne releva tuturor privitorilor o lume noua , poate niciodata vizitata de multi dintre noi. Montajul meu va arata un mic fragment din traditia papuasilor. Putem vedea jocul de imagini, expresii si culoare prin ochii, talentul si aparatele lor uimitoare.

Asa ca, v-as ruga sa va opriti 6 minute din viata voastra pentru a face cunostinta cu o alta lume, o alta traditie.
Daca astazi ati vizionat papuasii, poate in alta zi veti mai trece pe la mine si veti viziona maurii - il veti gasi pe blogul celalalt al meu "Mental & Nonmental.
Cultura maurilor - o alta cultura fascinanta.

Va doresc un timp senzational.

5 comentarii:

  1. superb!
    Ceva similar am vazut in south africa. O alta cultura, o alta civilizatie, un alt parfum, o alta vibratie a pamantului.
    Oamenii,dedi moderni respira prin stramosii lor, inca nu au fost pervertiti cu totul de "marea civilizatie a alblui".
    O lume a muzicii, a culorii, a vietii cu aripi frante.
    Cred ca fiecare alb, in viata sa, ar trebui sa strabata toate continentele terrei pentru a intelege mai bine fiinta umana, sub aspectele ei cele mai profunde.

    Multumesc frumos pentru acest colaj.

    RăspundețiȘtergere
  2. @ anonimul cu ochii fluturi

    ce fericit trebuie sa fii ca ai vazut cu ochii tai oameni atat de minunati! ei sunt fascinanti tocmai prin simplitatea lor, prin indaratnicia cu care isi pastreaza religiile, traditiile. omul alb a distrus aproape tot ce era natural!

    ce mult mi-ar placea sa colind si eu asemenea zone... pur si simplu sunt fascinata de aceste culturi milenare.

    mi-as dori sa intalnesc undeva nativii indieni asa cum erau odata, maurii, papuasii...sa-i vad plini de puritate si oarecum salbatici. ei nu fac nimic contra naturii, nu se tehnologizeaza, nu se urasc. se multumesc sa manance cat au nevoie, sa cultive pamantul atat cat au nevoie, sa se bucure, sa danseze, sa se vindece prin spiritle lor protectoare, sa fie PURI! de fapt asa ar trebui sa fie OMUL adevarat: PUR.

    Vezi tu, nativii indieni au o lege care spune asa: sa lasam copiilor si copiilor copiilor nostri un pamant sanatos asa cum noi l-am primit de la stramosii nostri! Unde gasim astazi un articol de lege care sa rosteasca asa ceva? Avea dreptate Paler cand spunea ca tehnologizarea a barbarizat omul! Asa e!

    De mult, cineva imi spunea ca as fi trait in urma cu vreo 600 de ani in ...Yucatan :))) cica fusesem preoteasa, aveam mari puteri vindecatoare si eram lider in comunitate. Poate de aceea ma atrage zona asta extraordinara a nativilor originari. Mi-ar placea sa-mi petrec concediul intr-o insula ca Vanuatu. Daca n-am cum ajunge acolo, atunci mi-am pus pe desktop o imagine cu paradisul meu: o plaja mica cu nisip alb, fin, palmieri si un ocean curat ca lacrima... da, acolo as vrea sa stau o vreme...

    poate nu voi ajunge niciodata sa vad cu ochii mei paradisul meu din gand, dar il simt profund de cate ori deschid calculatorul :)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Lorelai, cu siguranta vei ajunge acolo unde-ti doresti, numai si numai daca, nu-ti pierzi dorinta pe drum sau o ratacesti prin sertarele ierarhizarilor, prioritatilor.
    SUNT CONVINS de asta. Mie asa mi s-a intamplat.
    Mai port cu mine o dorinta, aceea de a ajunge in China, Japonia.

    Dar nu turist ci calator. Sa stau 2-3 luni sa simt, sa miros, sa gust, sa vibrez cu oamenii, cu pamantul de-acolo.
    Stiai ca fiecare tara are mirosul ei specific?
    Stiai ca daca imbratisezi pamantul vei simti alta vibratie in functie de tara?

    De cate ori sunt in natura ma simt mai aproape de Dumnezeu cu o treapta. Nimic construit de om nu se compara cu minunatia numita NATURA (fie ea si umana).

    RăspundețiȘtergere
  4. @ anonimul

    in Japonia si China vreau sa merg si eu. nu ma iei cu tine? :))) Da, stiu ca fiecare tara are mirosul ei. Cel mai greu de suportat mi-a fost cu mirosul aerului din Olanda. Mirosul ala puternic de drog ma obosea cumplit si-mi provoca dureri de cap si de stomac. Cand am ajuns in Belgia, am stiut dupa miros ca nu mai suntem in Olanda :)))

    Si mie imi place sa colind luni de zile prin locuri uimitoare.

    Mi-ar placea sa merg la un templu budist, sa ma asez in pozitia lotus, desculta, sa tac, sa adulmec, sa privesc, sa patrund si sa simt toate vibratiile spiritelor inalte.

    RăspundețiȘtergere