Vorbeste cu tine cel putin o data pe zi...

Analfabetii secolului XXI

Facultatea de a uita si cea de a ne adapta la toate...

A fi învins şi a renunţa...

A fi învins este adesea o condiţie temporară.
Renunţarea este ceea ce o face permanentă.

Un om, un destin, un caracter...

Cu multi ani in urma am cunoscut un om care nu zambea niciodata. Chipul ii fusese adanc cioplit de suferinta. Traia numai in trecut. Prezentul era ca si inexistent. Nu-l bucurau nici rezultatele sau reusitele profesionale si familiare.

Avusese un destin tragic. Cu siguranta nu era unicul om care trecuse prin necazuri dar cu certitudine este singurul om ce nu a putut sa-si depaseasca niciodata istoria propriei vieti. Atinsese atat de jos propria-i durere incat nu mai reusise sa se ridice in alta stare. Nici macar pentru o clipa. Pe mine ma fascina la el suferinta neimpartasita, descarnata. Era asemeni un tipat prelung venit de undeva din vremuri stravechi, obosite, cernite. Pe el il fascina la mine bucuria de a trai altfel, intotdeauna altfel, chiar si dupa mari caderi...

Avusese o functie inalta si din pozitia sociala ocupata, de-a lungul timpului reusise sa plateasca cateva polite celor care-i gresise crunt, care-l umilise, care-l dezumanizase., care-l cladisera in omul de astazi. Dar n-a fost satisfacut niciodata. Mereu i se parea ca cei ce i-au gresit ar trebui sa plateasca si mai mult. Cat? Poate nici el nu stia cat sau pana unde. Durerea sa parea fara limita, abisala. Atinsese treapta cea mai de jos a suferintei psihice incat se golise complet. Se multumea sa se cuibareasca mut in acel intunecat loc fara intentia de a privi vreodata spre lumina. Nu mai putea atinge bucuria, placerea, multumirea, frumosul, viata in toata complexitatea ei...

Intr-o zi, stand cu el de vorba, l-am vazut schitand un mic, foarte mic zambet. Mi se parea ireal. Atat de ireal incat l-am si intrebat:
-"Zambiti?"
Prins parca intr-o postura prea umana, oarecum dezvelit de platosa ce-i acoperea constant chipul, si-a ucis imediat zambetul nastrusnic. Din ochi ii tasneau tacute doua lacrimi. Stateau spanzurate si pareau ca nici ele n-aveau voie sa-si duca povestea trista pe obrazul sau uscat....

In alta zi l-am intrebat:
-"Ati facut vreodata o fapta buna pentru cineva?"
Uimit, ma priveste ferm ca si cum intrebarea mea parea ca-l dezechilibreaza din nou.
- "Nu, raspunde el taios. N-am facut nimanui nici un bine pentru ca nici mie nu mi-a facut nimeni nici un bine. Eu nu am prieteni si n-am avut niciodata. Singurele fiinte in care ma incred sunt cainii. Ei au fost si raman viata mea. Pentru ei traiesc."

Da, cainii erau tot ceea ce-l mai tinea in viata cu toate ca avea familie. Familia insa nu reprezenta absolut nimic pentru el. Nimic cu exceptia ajutorului oferit in cresterea cainilor.

Destinul acestui om m-a marcat atat de puternic incat deseori ma gandeam la el si la ce ar fi putut sa fie daca nu era asa. Si tot rascolindu-mi amintiri si situatii, am descoperit concluzia:

Omul a cunoscut pragul cel mai de jos al suferintei psihice. S-a oprit acolo dar nu a stiut sa se goleasca de tot ceea ce ii macina viata. A preferat sa se blocheze definitiv in propria sa eroare. I s-au dat diverse lectii in viata iar el, in loc sa invete ceea ce avea de invatat din fiecare, nu a facut altceva decat sa adauge de fiecare data inca o lectie la colectia sa de neimpliniri , tristeti si suferinte. Si uite-asa a adunat un maldar de lectii traite inutil. N-a stiut niciodata ca in el sta puterea si forta de a merge mai departe, complet schimbat si complet nou. Singurul lui efort ce trebuia sa-l faca era acela de a invata ceea ce trebuie din toate astea. Dar n-a inteles nimic, absolut nimic din destinul sau...

Nu, durerea ii imbatranise odata cu trupul si nu-l ridicase deasupra bunurilor pamantesti!! In privinta asta inselase pe toata lumea. Se inselase chiar si pe el insusi. De fapt, calcase totul in picioare ca sa ramana in starea asta rece, impasibila, impenetrabila aparent. Sa fi fost egoism, ingamfare sau nestiinta? Pentru ca da, trebuie sa recunosc ca isi purta durerea cu demnitate. Oare ar fi dorit in strafundurile sufletului sau sa stearga totul, sa reinceapa totul de la capat?

Acum, la batranete, isi vede viata asa cum fusese. Dar este prea tarziu! Ceasul e aproape de 12 noaptea....

Ce-am cerut si ce-am primit de la destin?

I-am cerut destinului sa-mi dea intelepciune si am avut parte de o mie de probleme din care a trebuit sa ies folosindu-mi inteligenta.

I-am cerut destinului sa-mi dea iubire si mi-a trimis in cale oameni sarmani si nenorociti pe care trebuia sa-i ajut gratuit sub diverse forme. Asa am invatat ca ajutorul meu este o forma de iubire, nu?

Am gresit cumva in cerintele mele sau asta imi era calea? Inca n-am aflat raspunsul.

Totusi, am descoperit altele:

Unii oameni folosesc cuvintele drept arme, altii folosesc armele drept cuvinte.

In razboi avem aliati si dusmani. In viata avem doar dusmani.

Cum iti salvezi jobul?

Tipuri de salarii:

1.Salariul CEAPA: il vezi, il iei in mana si incepi sa plangi.
2.Salariul NENOROCIT: nu te ajuta cu nimic, te face sa suferi dar nu poti trai fara el.
3.Salariul DIETETIC: te face sa mananci din ce in ce mai putin.
4.Salariul ATEU: te indoiesti de existenta lui.
5.Salariul MAGIC: faci cateva miscari si dispare.
6.Salariul FURTUNA: nu stii cand apare si nici cat tine.
7.Salariul UMOR NEGRU: razi ca sa nu plangi.
8.Salariul PREZERVATIV: iti taie pofta.
9.Salariul IMPOTENT: cand ai nevoie mai multa te dezamageste.
10.Salariul MENSTRUATIE: vine o data pe luna si tine 4-5 zile.
11.Salariul EJACULARE PRECOCE: abia a intrat si s-a terminat.
12.Salariul FANTOMA: nu-l vezi niciodata...

Daca va fi...

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare

Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul

Daca va fi sa plangi, plange de bucurie

Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale

Daca va fi sa furi, fura o sarutare

Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica

Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire

Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti asta in fiecare zi… 

Unii oameni...

Cei 10 "Daca"

1. Daca vrei sa faci un bine, atunci fa-l cand este nevoie.
2. Daca poti sa faci pe cineva fericit, nu sta pe ganduri.
3. Daca dai ceva, nu astepta ca fapta sa se intoarca.
4. Daca primesti ceva, da mai departe.
5. Daca nu poti sa ajuti pe cineva, spune-i-o in asa fel incat sa nu o recepteze ca pe un refuz.
6. Daca poti sa construiesti ceva, nu distruge.
7. Daca poti, fii hotarat in ceea ce spui si ceea ce faci.
8. Daca devii celebru, ramai modest.
9. Daca esti nervos, nu-ti descarca nervii pe altii.
10. Daca faci o observatie, nu jigni.

(Chris Simion)

Cate ceva despre viata :))

Viata este acolo unde te regasesti,
momentul in care simti ca iti apartine clipa
si ca in ea sta ascunsa o viata intreaga.
(Chris Simion)

Important in viata nu e cum incepi, ci cum continui.
(Anda Calugareanu)

Cel mai greu lucru in viata e sa spui "Da" sau "Nu" cand trebuie!

Victoria nu trebuie sa-ti ia mintile;
infrangerea sa nu te dezamageasca!
(Chris Simion)



Sa nu te certi niciodata cu un prost!
Ceilalti au toate sansele sa nu observe diferenta!



Cauta si în scrum! Poti gasi bijuterii si acolo!
(Bharat Chandra Ray)



Daca trebuie sa alegi intre doua rele,
alege-l pe cel pe care nu l-ai mai incercat pana atunci.



Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii,
nu li se intampla prea des.



Intai incearca, apoi ai incredere!



Daca tot faci un lucru, atunci fa-l bine!



O pipa da unui om destept prilejul sa gandeasca,
iar unui prost ceva de tinut in gura.
(Trishmann)



Sa nu te dai batut! Poti mai mult!

Zambeste si mergi mai departe cu fruntea sus! Vei reusi!

Lectie despre obiectivism

O pereche recent căsătorită s-a mutat într-un cartier foarte liniştit.

În prima dimineaţa, din noua casă, în timp ce-şi savurau cafeaua, femeia observă, privind pe fereastră, o vecină care îşi întindea cearceafurile în balcon .

- "CE CEARCEAFURI MURDARE ÎNTINDE VECINA NOASTRĂ ÎN BALCON... ! Cred că are nevoie de un nou detergent...poate ar trebui s-o învăţ să-şi spele mai bine cearceafurile!"

Soţul o privi atent în tăcere. Şi aşa, la fiecare două sau trei zile soţia repeta observaţiile, în timp ce vecina îşi întindea liniştită rufele la soare.

După o lună soţia rămăsese surprinsă văzând că vecina sa întindea cearceafuri mult mai curate şi îi spuse soţului ei:
- Priveşte, vecina noastră a învăţat să spele rufele! O fi învăţat-o altă vecină??

Soţul îi răspunse zâmbitor:
- "Nu, dragă, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat geamurile casei noastre !"

Aşa este şi în viaţă! Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele. Înainte de a critica, ar fi bine să ne autoanalizăm şi să ne purificăm propriul suflet. Numai aşa vom putea vedea clar situaţiile din jurul nostru şi puritatea sufletească a celorlalţi...

Micile lucruri...

Micile pietre fac muntii mari
Micii pasi pot acoperi mile
Micile acte de bunatate si iubire
Dau lumii surasul ei cel mare

Cuvinte mici pot alina necazul
Micile imbratisari pot usca marile lacrimi
Micile lumanari pot lumina intunericul
Micile amitiri dureaza ani de zile

Micile vise pot duce la maretie
Micile victorii la succes
Micile lucruri in viata
Sunt cele care aduc cea mai mare bucurie.

Tot ce trebuie sa stiu despre viata am invatat de la Arca lui Noe...

Unu : Nu pierde barca!

Doi : Aminteste-ti ca toti suntem in aceeasi barca!

Trei : Fa-ti planuri in avans. Nu ploua cand Noe şi-a construit arca.

Patru : Fii pregatit! Cand vei avea 600 de ani, e posibil ca cineva sa-ti ceara sa faci ceva cu adevarat important.

Cinci : Nu asculta criticile; mergi inainte cu treaba care trebuie facuta!

Sase : Construieste-ti viitorul pe premise inalte!

Sapte : De dragul sigurantei, calatoreste in pereche!

Opt : Viteza nu e totdeauna un avantaj. Serpii erau pe arca impreuna cu gheparzii.

Noua : Cand esti stresat, pluteste pe apa o perioada!

Zece : Aminteste-ti, Arca a fost construita de amatori, Titanicul de profesionisti!

(Autor necunoscut)